Subiect: Chirurgie

Ablatia prin radiofrecventa a varicelor

 

Ablația  prin radiofrecventa a venelor varicoase  ( Vnus Closure Fast)

Unul dintre cele mai noi procedee adresate bolii varicoase este ablația cu radiofrecvență, procedură superioara chirurgiei clasice sau laserului endovenos.

 

catheter

Procedura “VNUS CLOSURE FAST” este alternativa minim invaziva la tratamentul chirurgical.

Printr-o punctie de 2 mm se introduce un cateter in vena safena interna / externa; ulterior se infiltreaza cu solutie anestezica tesutul din jurul venei pentru a o izola circumferențial. Cateterul elibereaza secvential energie de radiofrecventa care produce contractia fibrelor de colagen, fibrozarea si inchiderea venei. Se retrage cateterul, se aplica un pansament si un ciorap elastic compresiv .Procedura poate fi completată cu flebectomii adresate pachetelor izolate și cu ligatura colateralelor crosei safenei mari (gesturi chirurgicale realizate prin miniincizii)

 

doc249058

 

 

AVANTAJELE PROCEDURII VNUS CLOSURE FAST

Tratamentul se realizeaza sub ghidaj ecografic in spitalizare de zi (ambulator), sau de maximum 24 h.Necesita anestezie locală,  generala scurta (sedare) sau rahianestezie. Nu presupune incizii mari  si ca urmare este  putin dureroasa si nu ramin cicatrici inestetice sau hematoame. Durata tratamentului este de aproximativ 30-90  min (în funcție de cazs, iar recuperarea este extrem de rapida, cu reluarea activitatii imediat dupa procedura. Are rezultate clinice excelente cu o  mare rata de succes  si o rata a complicatiilor extrem de scazuta.

image

CUI SE ADRESEAZA PROCEDURA ?

Pacientilor de orice virsta cu varice secundare incompetentei valvulelor de  la nivelul sistemului venos superficial (vena safena interna / externa) demonstrata prin ecografie Doppler. Singura contraindicatie o reprezinta prezenta unui cheag de sange (tromb) in venele superficiale sau profunde.

EXISTA REACȚII ADVERSE?

Complicatiile sunt rare si de obicei minore: parestezii (furnicaturi); hiperpigmentarea sau decolorarea tegumentelor; edem; arsuri  tegumentare. Rar pot sa apara sangerari, infectie, tromboflebita, reactie alergica si foarte rar embolie pulmonara.

DUPA PROCEDURA:

Va puteti reintoarce  la activitatea normala, insa cu evitarea efortului fizic intens si ridicarea de greutati. Este indicat mersul pe jos cel putin 30 min/zi timp de 2-3 saptamani. Se vor evita baile fierbinti, sauna, expunerea la soare timp de 3 saptamini. Ciorapii elastici compresivi vor fi purtati timp de 3 zile atit in cursul zilei cit si al noptii, ulterior doar in cursul zilei timp de 2 – 3 saptamani. In caz de durere se poate administra Paracetamol 500 mg 2-4 tb/zi .Ideal ar fi sa reveniți  la control (examen clinic) la  o saptamina, 1 luna,  6, 12 luni dupa procedura.

 

Camera implantabila pentru chimioterapie ( port-a-cath)


Medicii specialişti oncologi trag un semnal de alarmă asupra importanţei pe care o are folosirea camerelor implantabile în administrarea citostaticelor la pacienţii diagnosticaţi cu cancer. Prin introducerea unui astfel de sistem se asigură un acces venos sigur şi facil, ce uşurează tratamentul pacienţilor oncologici aflaţi într-un program de chimioterapie şi le oferă o îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Camerele implantabile sunt un sistem de tip Port-a-Cath (PAC), se montează sub piele în cadrul unei intervenţii chirurgicale simple cu anestezie locală, iar riscurile sunt minime, pacientul fiind externat în aceeaşi zi. Porturile sunt formate dintr-o cameră conectată la un cateter venos central şi se utilizează în cazul tratamentelor care presupun injectări frecvente, ce conduc în final la distrugerea venelor pacienţilor. Chimioterapia este un tratament complex şi dificil, ce poate afecta atât sistemul venos periferic, cât şi pielea sau ţesutul muscular al pacienţilor oncologici. Dispozitivele de tip port-a-cath vin în întâmpinarea nevoilor celor ce urmează şedinţe de chimioterapie, fiind o soluţie prin care medicamentele sunt administrate rapid şi eficient prin intermediul sistemului circulator, cu un minim de disconfort pentru pacient.

Beneficiile pe care le aduce utilizarea camerelor implantabile în oncologie sunt net superioare celorlalte forme de administrare venoasă a citostaticelor: Aceste camere montate subcutanat reduc efectul toxic al chimioterapicelor asupra organismului, diminuează riscul de infecţie şi tromboza venoasă, permiţând distribuţia imediată a medicamentelor în sistemul venos central.

Folosirea camerelor implantabile la pacienţii oncologici este deosebit de importantă, mai ales în cazul celor ce necesită programe de chimioterapie pe termen lung. Pe lângă riscul diminuat de infecţie, există şi alte avantaje ale acestor porturi: asigura un acces intravenos facil la pacienţii ce nu au un sistem de vene ponuntat şi reduce disconfortul şi durerile cauzate de puncţionările repetate ale vaselor sangvine.

Procedura chirurgicală se realizează sub anestezie locală, în regim de spitalizare de zi, cu durată de maxim 60 min !

 

POZITIONAREA CAMEREI IMPLANTABILE DE CHIMIOTERAPIE

5bb723c44b35376363b7507393601e74

Hernia hiatala



Herniile hiatale reprezinta o varianta de hernii diafragmatice, in care se produce migrarea transdiafragmatica, in torace, a stomacului prin hiatusului esofagian. Hiatusul esofagian reprezinta in mod normal orificiul diafragmatic (diafragmul – muschi ce separa etajul toracic de cel abdominal)   prin care esofagul coboara in abdomen. Unele persoane (exista studii care afirma procentul de 10 la suta) au un hiatus esofagian mai larg, fapt ce permite trecerea dinspre cavitatea abdominala spre torace a unei portiuni din stomac – hernie hiatala.

 

 

 

 Simptomele herniei hiatale

Pot exista manifestari cauzate de refluxul gastro – esofagian sau dependente de volumul herniei.

Refluxul gastro – esofagian consecutiv herniei hiatale se poate manifesta prin:
– pirozis (clasica arsura pe care o resimtim din cand in cand, este un simptom ce se datoreaza iritatiei mucoasei esofagiene cauzata de refluxul continutului gastric acid in esofag),
– disfagie (dificultatea transferarii alimentelor din gura in esofag)
– odinofagie (durere la inghitire),
– senzatie de uscaciune a gatului,
– tuse,
– raguseala,
– eructatii,
– dureri retrosternale sau epigastrice,
– regurgitatii acide sau alimentare.
– tulburari respiratorii şi/sau cardiace (tulburari de ritm, crize de angor de efort) pot apare in cazul herniilor voluminoase.

Hernia Hiatala

Investigatii radioimagistice si de laborator necesare diagnosticului

– Analize de laborator uzuale – hemoleucograma , biochimie, coagulare.
– Radiologic – tranzitul baritat eso – gastric, care se face atat in pozitie standard cat şi in pozitii speciale de provocare a refluxului – Trendelemburg, evidentiaza masa radioopaca rotunda sau ovalara imediat supradiafragmatic stang. Herniile voluminoase se pot evidentia şi pe radiografia toracica simpla prin largirea mediastinului.
Endoscopia digestiva superioara – utila in diagnosticul herniilor hiatale, stabilirea tipului de hernie hiatala (paraesofagiana, sau hernie hiatala de alunecare), vizualizarea gradului de esofagita datorata refluxului gastroesofagian.

 

Hernie hiatala – tratament

Herniile hiatale asimptomatice nu necesita tratament. Cele exprimate prin semne de reflux gastro – esofagian beneficiaza şi de tratament medicamentos specific bolii de reflux gastroesofagian (antiacide).

Tratamentul chirurgical este reprezentat de operatii antireflux – fundoplicatura Nissen, hemifundoplicaturile  (anterioara Dor si posterioara Toupet ), floppy Nissen,  interventii ce pot fi realizate, de preferat, prin abord  laparoscopic. Indicatiile operatiilor antireflux: esofagite severe, persistente,  progresive refractare la tratament sau cu risc crescut de complicatii pulmonare, esofag Barrett, stenoza peptica şi reflux recurent.

 

EXEMPLE DE FUNDOPLICATURI

toupet

nissen

Ce trebuie stiut despre chirurgia colorectala

 

 

Chirurgia colorectala este adesea practicata sau pentru patologie benigna (sigmoidita diverticulara, polipi), sau in cadrul tratamentului cancerului colorectal. In chirurgia oncologica colorectala decizia operatorie este luata dupa reuniunea echipei formata din chirurg, oncolog, radioterapeut.

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU CHIRURGIA COLORECTALA

Necesitatea ciorapilor de contentie – sunt indispensabili pentru prevenirea riscului de tromboza si flebita. Ciorapii se pun inaintea interventiei chirurgicale, sunt conservati pe perioada spitalizarii si cateva zile dupa externare in functie de recomandari.

Regimul alimentar – un regim alimentar fara reziduuri (fibre) este recomandat cu circa o saptamana inaintea interventiei si are ca si scop pregatirea intestinului.

Pregatirea colica – desi nu mai este indicata de rutina, va poate fi prescrisa sau la domiciliu sau cu o seara inaintea interventiei in cazul in care sunteti spitalizat (Fortrans, Endofalk, Movieprep) ; aceasta pregatire are ca si scop golirea colonului de continutul septic reprezentat de materiile fecale.

PERIOADA POSTOPERATORIE DUPA INTERVENTIA COLORECTALA

Veti reveni de la blocul operator, cu sonda urinara ( montata pentru a supraveghea diureza  pentru 24h), cu tratament perfuzabil (pentru hidratare intravenoasa, administrarea de antialgice), si eventual cu un tub de dren intraabdominal.Tratamentul durerii postoperatorii este o prioritate inca de la finalizarea interventiei. In primele 24 de ore dupa interventie se va realiza o supraveghere intensa a parametrilor dvs. biologici ( puls, tensiune, diureza, verificarea drenajului intraabdominal, a pansamentelor). O proba de sange va fi recoltata in primele 24 de ore pentru corectarea diverselor dezechilibre  ce pot aparea. Veti fi mobilizat in fotoliu in cea de a doua zi postoperator, veti fi ajutat in realizarea toaletei proprii. Mobilizarea precoce este esentiala pentru reluarea rapida a tranzitului intestinal, pentru a lupta impotriva flebitelor sau trombozelor ce pot apare ca urmare a imobilizarii ( in acest scop se administreaza subcutanat anticoagulante atat pe perioada spitalizarii, cat si la domiciliu dupa ce veti fi externat). Incepand cu cea de a doua , a treia zi postoperator este recomandata ridicarea din pat sau din fotoliu si deplasarea in camera sau pe culoar. Reluarea tranzitului intestinal va avea loc incepand cu a treia zi postoperator, iar realimentarea orala (alimentatie lejera) va putea fi introdusa progresiv. Astfel tratamentul perfuzabil va fi suprimat iar antialgicele si antibioticele vor fi administrate pe cale orala. Durata spitalizarii este in general de 5 zile pentru o colectomie realizata laparoscopic, 6-7 zile pentru o colectomie realizata pe cale deschisa, si intre 5 si 10 zile pentru o operatie pentru cancer rectal.

Cancerul gastric

CANCERUL GASTRIC

Stomacul face parte din tubul digestiv, fiind un organ situat in abdomenul superior la stanga ficatului, avand  forma de sac (sau forma literei ‘’J’’) care continua esofagul in extremitatea superioara si se continua cu duodenul in cea inferioara .

Cancerul gastric are ca si punct de plecare  mucoasa gastrica (stratul cel mai intern al stomacului), si reprezinta una dintre cele mai frecvente localizari maligne.

Incidenta este mai crescuta la sexul masculin, iar virsta medie la care survine este de 50-70 de ani.

Cancerul de colon

CANCERUL DE COLON

Colonul si rectul formeaza intestinul gros adica ultima parte a tubului digestiv. Alimentele sunt digerate in stomac si intestinul subtire, organismul extragand elementele nutritive necesare.Deseurile alimentare (substante inutilizabile pentru organism) sunt apoi transmise colonului sub forma lichida.Colonul absoarbe apa dina ceste deseuri rezultand materiile fecale, care trec apoi in rect eliminandu-se prin anus.

Social Widgets powered by AB-WebLog.com.