Chistul pilonidal (sacrococcigian)

de Dr. Stefan Tuca

Ce este chistul pilonidal?

Chistul pilonidal (sacrococcigian) este o boala  inflamatorie  a tegumentelor situate deasupra șanțului interfesier. Șanțul interfesier este spațiul dintre cele doua fese. Boala este mai des întâlnita la bărbați  și  apare la adulții  cu vârsta intre 20 – 45 de ani. Ea este mai frecventa la supraponderali și la persoanele cu pilozitate dezvoltata.

Care sunt cauzele apariției chistului pilonidal?

Un chist pilonidal apare fie prin iritarea unui folicul pilos (săculețul la nivelul căruia se dezvolta firul de par), fie datorita incapacității firelor de par de a străbate pielea din regiunea sacrococcigiana. Aceste fire de par, în loc sa se dezvolte deasupra regiunii cum ar fi normal, cresc efectiv sub piele. In anumite profesii sau sporturi (șoferi, călărit, ciclism), la supraponderali sau la cei care transpira excesiv, au igiena deficitara sau poarta vestimentație strâmtă se produce o presiune și iritare continua a regiunii respective, chistul pilonidal fiind mai frecvent în aceste cazuri. Corpul, încearcă sa izoleze firul de par crescut sub piele, formând în jurul lui un chist.

Ce simptome prezintă un pacient cu chist pilonidal?

Marea majoritate a bolnavilor cu chist pilonidal nu prezintă simptome, unicul semn  fiind o proeminenta, tumefacție de mici dimensiuni la nivelul pielii din regiunea sacrococcigiana. Alteori, chisturile pilonidale se însoțesc de jena dureroasa și secreții periodice.
Simptomele unui abces pilonidal (chist pilonidal infectat) cuprind:

• Durerea locala, intensa, pulsatila cu jena în timpul mersului. Pacientul prezintă dificultate la așezatul pe scaun, și va cauta o poziție care sa evite contactul regiunii cu alte planuri
• Tumefacția în regiunea sacrococcigiana (interfesiera), cu înroșirea pielii care acoperă abcesul
• Febra  și frisoane
• Pierderea de sânge sau puroi (în cazul abceselor fistulizate), alături de miros neplăcut sesizat de pacient.

Evoluția bolii pilonidale

Boala pilonidala se prezintă în trei forme evolutive sau clinice:

Chistul pilonidal simplu – apare ca o formațiune situata superior sau lateral în raport cu șanțul interfesier, și poate avea aspectul unei mici depresiuni (sinusul pilonidal). Dimensiunile inițiale sunt reduse (2-3 cm), dar cresc progresiv. Chistul pilonidal se infectează frecvent rezultând abcesul pilonidal. Acesta din urma are tendința de a se deschide la exterior constituind abcesul fistulizat.

Abcesul pilonidal – formațiunea devine dureroasa. Se asociază febra, frisoanele, durerea intensa în anumite poziții (pe scaun). Abcesul se poate  deschide la exterior evacuându-și o parte din conținut (puroi urat mirositor, sânge, fire de par).

Abcesul pilonidal fistulizat – Fistula pilonidala este un traiect intre chist și suprafața pielii. Pacientul sesizează o scurgere purulenta, urat mirositoare sau pătarea lenjeriei intime.

Cum se pune diagnosticul de chist pilonidal?

Boala pilonidala are un diagnostic clinic. Chirurgul examinează zona sacrococcigiana, și constata existenta chistului și forma evolutiva în care se găsește. Pacientul cu chist pilonidal are un anumit profil: este fie supraponderal, fie cu pilozitate excesiva, fie are o profesie care îl predispune la apariția acestei boli, sau practica un sport care irita constant regiunea respectiva. Diagnosticul diferențial se poate face cu chistul sebaceu (localizare mai rara) sau furunculul regiunii.

Cum se tratează chistul pilonidal (sacrococcigian) ?

Tratamentul care aduce vindecarea este doar cel chirurgical. Un tratament antibiotic poate fi asociat mai ales în cazul abcesului.

Tratamentul chirurgical al abcesului pilonidal consta în incizia și evacuarea acestuia. Procedura se poate efectua sub anestezie locala, rahidiana, sau generala. Chirurgul evacuează conținutul abcesului (puroi, par, resturi de țesut), după intervenție rezultând o cavitate care se va închide treptat. Sunt necesare multiple episoade de pansament (în 2 săptămâni sau chiar o luna). Incizia și drenajul cavitații, scot bolnavul din episodul acut, dar acesta rămâne purtător al chistului, deci predispus la recidiva.

Astfel, este nevoie de o alta intervenție care sa ridice chistul în întregime, pana în țesut neafectat, sănătos. Dupa aceasta intervenție (excizia sau ablația chistului) cavitatea rezultata poate fi închisa (suturata – sutura per primam), în timpul intervenției, sau lăsata deschisa în funcție de particularitatea cazului (cavitatea, plaga, se va închide treptat în 1-4 săptămâni prin pansamente succesive, în așa fel încât țesutul va creste dinspre interior spre exterior umplând treptat lipsa de substanța).

Practic, dacă pacientul se prezintă în episod acut, cu abces pilonidal, va avea nevoie pentru vindecarea definitiva de doua intervenții. Daca în momentul prezentării la chirurg, pacientul prezintă un chist simplu, neinfectat, atunci o singura intervenție duce la vindecare.

Ce se întâmpla practic înainte si după operație?

In primul rând este necesar un consult care va stabili diagnosticul și conduita ulterioara. Pentru internare veți avea nevoie de trimitere de la medicul dvs.de familie, și adeverința de salariat care sa ateste calitatea dvs de asigurat. Cel mai probabil veți fi spitalizat în ziua operației. Îngrijirile preoperatorii presupun epilarea zonei sacrococcigiene, și un dus cu o soluție antiseptica.

Postoperator, pacienții operați cu anestezie locala pot fi externați în aceeași zi. Cei cu alt tip de anestezie necesita supraveghere 24 de ore. Firele de sutura (în cazul în care o sutura per primam a fost realizata) se scot la 10 zile. In toate celelalte cazuri sunt necesare multiple ședințe de pansamente locale. Acestea  pot dura uneori perioade îndelungate. Este bine sa cunoașteți ca va trebui menținuta o igiena riguroasa în tot acest timp. Șezutul pe scaun, ciclismul sau alte poziții care cresc presiunea în regiune sau irita zona trebuie evitate. Cremele, uleiurile sau orice alte substanțe administrate local fără știrea chirurgului care v-a operat, interzise.