Cancerul de colon

Cancer de colon

Colonul și rectul alcătuiesc intestinul gros, adică ultima parte a tubului digestiv, unde pot apărea cancerul de colon respectiv de rect. Alimentele sunt digerate în stomac și intestinul subțire, organismul extrăgând elementele nutritive necesare. Deseurile alimentare (substanțe inutilizabile pentru organism) sunt apoi transmise colonului sub forma lichida. Colonul absoarbe apa din aceste deșeuri rezultând materiile fecale. Acestea trec apoi în rect eliminându-se prin anus.

Colonul

Este situat în abdomen intre intestinul subțire și rect, având o lungime de circa 1.5 m. Se împarte în 4 segmente:

  • colon drept sau colon ascendent situat în partea dreapta a abdomenului; începe prin cec, care leagă intestinul subțire de colon, apoi se continua în sus pana la unirea cu colonul transvers;
  • colonul transvers care traversează partea superioara a abdomenului legând colonul drept de cel stâng;
  • colonul stâng sau descendent situat în partea stânga a abdomenului de la nivelul colonului transvers la cel sigmoid;
  • colonul sigmoid este ultima parte a colonului, legând colonul stâng de rect.

Colon și rect

Cancerul de colon se poate dezvolta în orice segment colonic. Totuși, în aproape jumătate din cazuri atinge colonul sigmoid.

Peretele colonului este alcătuit din patru straturi:

  • mucoasa: stratul cel mai intern
  • submucoasa
  • musculoasa
  • seroasa: stratul cel mai extern

Cancer de colon

Apare cel mai adesea la nivelul mucoasei și se întinde apoi la celelalte straturi ale colonului ajungând sa le depășească și sa invadeze organe vecine din abdomen. Tumora colica este o masa mai mult sau mai putin voluminoasa și apare datorita unei multiplicări anormale a celulelor. O tumora colonica poate fi benigna (non canceroasa), sau maligna (canceroasa). Tumorile maligne – cancerul de colon,  au conturul rău delimitat. Celulele canceroase pe care le conțin, prezintă diverse anomalii fata de celulele normale (forma și dimensiune diferite, contururi neregulate). Aceste tumori maligne au o creștere rapida și tendința de a invada organe vecine. Ele pot genera metastaze: celule canceroase care scapă din tumora primara și pe cale sanguina colonizează un alt organ (ficat, plămân în cazul cancerului de colon) unde formează noi tumori, secundare – metastaze.

Gratie examenului microscopic al unui eșantion de tumora putem stabili dacă aceasta este canceroasa sau nu (examen anatomopatologic). Din punct de vedere anatomopatologic majoritatea cancerelor colonice si rectale sunt adenocarcinoame (se dezvolta din glande care tapetează statul intern al peretelui colic și rectal ). Exista și alte tipuri de tumori maligne la acest nivel dar mult mai putin frecvente (sarcoame, limfoame, tumori carcinoide).

Care sunt principalele simptome ale unei tumori de colon ?

  • Modificările tranzitului intestinal – diareea sau constipația, emisiile de sânge rosu sau mucus după scaun;
  • Sângerarea rectala sau prezenta de sânge în scaun;
  • Disconfortul abdominal persistent – crampe, balonări sau durere;
  • Senzația de evacuare incompleta a conținutului intestinal după defecație;
  • Scăderea importanta în greutate fără o cauza clara, lipsa apetitului, oboseala;

In stadiile de început ale bolii, pacienții nu prezintă simptomatologie sau simptomele sunt șterse. Când acestea apar, depind foarte mult de mărimea tumorii și localizarea sa la nivelul colonului.

In stadiile avansate pacientul se poate prezenta în urgenta cu ocluzie intestinala (întreruperea tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze, vărsături, meteorism abdominal accentuat, stare generala alterata), peritonita prin perforație colonica, rectoragii grave.

Care sunt factorii care predispun la apariția unui  cancer de colon ?

  • Vârsta peste 50 de ani. Poate apare și la tineri, dar aceste cazuri sunt mai rare și cu agresivitate particulara;
  • Istoricul personal  și familial de cancer colorectal sau polipoza colonica. Persoanele care au polipi colonici, care au avut un cancer de colon sau ruda de gradul I cu aceasta afecțiune au un risc mai ridicat;
  • Afecțiunile intestinale inflamatorii: boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica;
  • Sindroamele genetice precanceroase. Astfel de afecțiuni sunt polipoza familiala și sindromul Lynch (cancerul colonic ereditar nonpolipozic);
  • Dieta săraca în fibre și bogata în grăsimi. Consumul de carne roșie predispune la apariția cancerului colonic;
  • Sedentarismul, obezitatea, fumatul și consumul de alcool.

Diagnosticul cancerului colonic

Are mai multe obiective :

  • sa confirme prezenta unui cancer
  • sa identifice tipul histopatologic al acestuia
  • sa stabilească unde anume a apărut la nivelul colonului
  • sa determine stadiul acestuia cu prezenta sau nu a metastazelor
  • sa elaboreze un plan de tratament adaptat fiecărui caz în parte

Bilanțul inițial presupune pe lângă examenul clinic general, recoltarea analizelor de sânge (pot arata prezenta unei anemii din cauza sângerărilor din tumora, sau antigen carcinoembrionar cu valori crescute) examen colonoscopic (cu vizualizarea tumorii colonice si recoltarea unui fragment din aceasta pentru examenul histopatologic).

Bilanțul de extensie, pentru un cancer colon,  presupune realizarea unor investigații ce completează diagnosticul și verifica extensia cancerului (adenopatii, metastaze). In cadrul bilanțului de extensie intra investigații ca radiografia pulmonara și abdominala pe gol, examenul computer tomograf abdominal și toracic.

Cum se tratează un cancer de colon?

Exista mai multe metode de tratament care se completează reciproc (chirurgia, tratamentul chimioterapic, radioterapia).

Chirurgia are rolul cel mai important, restul fiind tratamente complementare, ajutătoare care pot converti un pacient inițial inoperabil într-unul operabil. Chirurgia rezolva și unele complicații majore ale cancerului colorectal (ca ocluzia intestinala sau perforația).

Exista însa din păcate, cazuri în stadii foarte avansate, pentru care tratamentul oncologic are un rol primordial, chirurgia trecând în plan secund, și fiind aplicata doar  în cazul apariției complicațiilor (vezi interviu dr. Stefan Tuca).

Cum se realizează tratamentul chirurgical ?

Bolnavul va fi pregătit înaintea interventiei, se va asigura vacuitatea colonului, reechilibrarea bolnavului și diverse consulturi în funcție de patologia asociata.

Intervenția ca atare presupune îndepărtarea segmentului de colon purtător al tumorii, și a teritoriului limfatic (ganglionilor) aferent cu restabilirea continuității digestive prin anastomoza manuala sau sutura mecanica (stapler). Se pot realiza în funcție de localizarea tumorii diverse tipuri de colectomii (hemicolectomie dreapta sau stânga, transversectomie, colectomii segmentare, etc.) pe cale deschisa, sau laparoscopica (operatie laparoscopica cancer colon). Exista situații în care este necesara realizarea unui anus contra naturii (colostomie- scoaterea unui segment de colon la piele): în cazurile prezentate cu ocluzie, perforație sau pentru protejarea unei suturi.

Dupa operația de cancer colon, un tratament oncologic (chimioterapie) poate fi necesar.

Anastomoza  laterolaterala mecanica

 

Anastomoza colorectala mecanica

 

Ce presupune urmărirea postoperatorie a bolnavului operat de cancer de colon ?

Inițial, imediat după externarea bolnavului operat de cancer colon , acesta va trebui sa urmeze un regim alimentar pentru o perioada. Controlul  prin colonoscopie a cadrului colonic la intervale de timp bine stabilite, cât și dozarea antigenului carcinoembrionar (CEA) si realizarea unui examen computer tomograf de control ar trebui realizate pentru fiecare pacient operat.

Cancerul de colon poate fi depistat precoce ?

Orice tulburare a tranzitului intestinal, orice sângerare  în timpul sau după scaun, ar trebui sa va îngrijoreze și sa va determine sa realizați o colonoscopie. Astfel polipii colonici de exemplu, care se pot transforma malign pot fi biopsiati și analizați histopatologic.  Exista de asemenea teste de screening care studiază prezenta sângerărilor oculte (nevizualizate) în scaun.

157 comentarii

vezi si alte articole ...

Call Now Button