Home Chirurgie laparoscopica Chirurgie Esogastrica
Category:

Chirurgie Esogastrica

Indicațiile operatorii în boala de reflux gastroesofagian
Chirurgie Esogastrica

Indicațiile operatorii în boala de reflux gastroesofagian

de Dr. Stefan Tuca
written by Dr. Stefan Tuca

Indicațiile operatorii în boala de reflux gastroesofagian

Atunci când diagnosticul de reflux gastroesofagian este confirmat obiectiv, terapia chirurgicală trebuie luată în considerare la persoanele care:

  • au eșuat în managementul medical al bolii (control inadecvat al simptomelor, regurgitare severă necontrolată prin suprimarea acidă, sau efecte secundare ale medicamentelor)
  • optează pentru o intervenție chirurgicală, în ciuda managementului medical de succes (datorită considerentelor privind calitatea vieții, necesității de a lua mereu medicamente, a cheltuielilor cu medicamentele etc.)
  • au complicații ale bolii de reflux (de exemplu, esofagul Barrett, strictura peptică)
  • au manifestări extraesofagiene ale refluxului gastroesofagian (astm, răgușeală, tuse, durere toracică, aspirație)

Principiile chirurgiei refluxului gastroesofagian

  • Chirurgia anti-reflux este o chirurgie de reconstrucție anatomică a joncțiunii dintre esofag și stomac.
  • Intervenția combină închiderea pilierilor diafragmatici cu reconstrucția esofagului abdominal și fundoplicatura folosind tuberozitatea gastrica.
  • Cele mai utilizate fundoplicaturi sunt fundoplicatura circulara totala (Nissen) și fundoplicatura parțiala posterioara (Toupet).
  • Intervenția pentru reflux gastroesofagian, este preferabil sa fie realizata pe cale laparoscopica.

Avantajele tehnicii laparoscopice

Avantajele pentru un abord laparoscopic în boala de reflux  sunt de obicei:

  • reducerea semnificativa a durerii postoperatorii
  • o ședere în spital mai scurtă comparativ cu tehnica clasica
  • o reinserție socioprofesionala mai rapida
  • rezultate cosmetice foarte bune și mulțumitoare pentru pacient

Concluzii

  • la 5-10 ani, 90% dintre cei operați laparoscopic de reflux gastroesofagian sunt considerați satisfăcuți.
  • Fundoplicatura circulară totală și fundoplicatura parțială posterioară au rezultate echivalente asupra refluxului.
  • fundoplicatura parțiala posterioara ar trebui preferata ca și tratament laparoscopic pentru ca pacienții prezintă mult mai rar disfagie, sau dificultăți în a eructa
  • Fundoplicatura laparoscopica (operație boala de reflux) îmbunătățește în mod semnificativ calitatea vieții celor operați
  • Indicațiile operatorii în boala de reflux gastroesofagian sunt bine codificate, ajutând la tratamentul corect și particularizat pentru fiecare pacient în parte
0 comentariu
Acalazia esofagiana
Chirurgie Esogastrica

Acalazia esofagiana

de Dr. Stefan Tuca
written by Dr. Stefan Tuca

Acalazia esofagiana este o afecțiune în care contracțiile ritmice ale esofagului (peristaltica) sunt absente sau anormale, sfincterul esofagian inferior nu se relaxează normal și presiunea de repaus a sfincterului esofagian inferior este crescută.

Esofagul

Esofagul este tubul care face legătura între gât (faringe) și stomac. Sfincterul esofagian inferior este inelul muscular care înconjoară capătul inferior al esofagului, astfel încât alimentele și acidul gastric să nu urce în esofag. Când oamenii înghit, acest sfincter se relaxează, pentru a permite alimentelor să treacă în stomac.

Afecțiunea poate apărea la orice vârstă, dar apare de regula între 20 și 60 de ani și progresează treptat pe parcursul mai multor luni sau ani.

Cauzele acalaziei

Acalazia esofagiana este rezultatul unei funcționări anormale a nervilor care controlează mișcările esofagului. Cauza proastei funcționari este în general necunoscută, deși se suspectează o origine virală sau autoimună. Unele tumori pot provoca o tulburare asemănătoare acalaziei prin comprimarea (micșorarea) sfincterului esofagian inferior sau prin infiltrarea nervilor esofagului.

Simptome

Îngustarea sfincterului esofagian inferior duce treptat la o distensie semnificativă a esofagului de deasupra. Această dilatare este responsabilă de multe simptome, dificultatea la înghițire (disfagie) atât pentru solide cât și pentru lichide, fiind principalul simptom. Deși mai puțin frecventa, durerea toracică poate apărea la înghițire sau fără un motiv evident. Aproximativ o treime din persoanele cu acalazie, regurgiteaza mâncare nedigerată în timpul somnului. Dacă pacienții inhaleaza alimente în plămâni, pot rezulta: tuse, infecții ale tractului respirator, bronșiectazii sau pneumonie.

Putem observa, de asemenea, o pierdere în greutate ușoară până la moderată. Scăderea ponderala marcata, în special la persoanele în vârstă la care disfagia s-a dezvoltat rapid, ridica probleme de diagnostic diferential. Medicii iau în considerare și caută o tumora la nivelul joncțiunii gastroesofagiene (între esofag și stomac).

Diagnosticul acalaziei esofagiene

Este realizat cu ajutorul manometriei esofagiene și a tranzitului baritat.

Manometria

In general, medicii introduc un tub mic în esofag pentru a măsura presiunea esofagului și a sfincterului esofagian inferior (manometrie esofagiană). Medicii examinează adesea esofagul cu un tub de vizualizare flexibil (esofagoscopie). În timpul unei esofagoscopii, medicul poate realiza și o biopsie (luând probe de țesut pentru examen microscopic). Aceasta pentru a se asigura că simptomele nu se datorează cancerului părții distale a esofagului.

Tranzitul baritat

Tranzitul baritat al esofagului în timp ce persoana înghite bariu arată o absență a contracțiilor ritmice normale ale esofagului. În general, esofagul este moderat destins, deși uneori poate atinge proporții uriașe, cu îngustarea marcata a sfincterului esofagian inferior.

Anumite afecțiuni, cum ar fi cancerul joncțiunii gastroesofagiane, pot provoca simptome similare cu cele ale acalaziei. Prin urmare, medicii pot efectua teste suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni. Cancerul joncțiunii gastroesofagiene poate fi diagnosticat cu ajutorul computer tomografului toracic și abdominal, sau prin ecoendoscopie.

Tratamentul acalaziei

Niciun tratament nu restabilește peristaltica esofagiana. Scopul tratamentului este de a îmbunătăți simptomatologia prin reducerea presiunii în sfincterul esofagian inferior.

Există două opțiuni principale de tratament pentru ameliorarea simptomelor acalaziei. Sunt eficiente și dau rezultate similare.

Dilatarea pneumatica este o opțiune. Această opțiune implică destinderea mecanică a sfincterului prin umflarea unui balon. Această procedură este eficientă în peste 85% din cazuri, dar poate fi necesară dilatarea repetată. Foarte rar, esofagul se poate perfora în timpul procedurii de dilatare. Perforația esofagiană provoacă mediastinită și, în cazuri rare, poate fi fatală dacă nu este tratată corect. Tratamentul pentru perforație constă în intervenție chirurgicală imediată pentru a închide ruptura peretelui esofagian.

Miotomia este a doua opțiune de tratament pentru acalazia esofagiana. Această opțiune implică o intervenție chirurgicală pentru a separa fibrele musculare ale sfincterului esofagian inferior. Esofagomiotomia se efectuează de obicei minim invaziv, laparoscopic sau, mai rar, cu toracoscopic. Miotomia poate fi efectuata mai rar și pe cale endoscopica. Miotomia este de asemenea eficientă în peste 85% din cazuri.

Injectarea toxinei botulinice în sfincterul esofagian inferior poate fi o alternativă la dilatarea pneumatica sau la miotomie. Acest tratament are din păcate doar eficiența temporara, de la 6 luni pana la 1 an. Ulterior simptomatologia reapare.

După toate aceste proceduri, aproximativ 20% dintre pacienți se confruntă cu reflux acid (reflux gastroesofagian) în esofag. Se impune o intervenție pentru prevenirea refluxului acid din stomac (numită fundoplicatura). Fundoplicatura, este indicat, să se facă în același timp cu miotomia, acest lucru fiind posibil doar dacă tratamentul acalaziei a fost realizat pe cale laparoscopica de către un chirurg.

0 comentariu
chirurgie jonctiune esogastrica
Chirurgie Esogastrica

Chirurgie jonctiune esogastrica

de Dr. Stefan Tuca
written by Dr. Stefan Tuca

In pagina chirurgie jonctiune esogastrica sunt tratate cele mai frecvente afectiuni ale acestei regiuni anatomice. Sunt prezentate pe larg patologii ca hernia hiatala si boala de reflux gastroesofagian. Veti putea regasi aici chestiuni legate de simptome, diagnostic, tratament medical si tratament chirurgical. Se insista asupra tehnicilor moderne, laparoscopice in tretementul chirurgical al herniei hiatale si bolii de reflux gastroesofagian. Sunt dezbatute in egala masura avantajele si dezavantajele tehnicilor miniminvazive, laparoscopice, comparativ cu procedurile chirurgicale clasice.

0 comentariu
Abord laparoscopic boala de reflux
Chirurgie Esogastrica

Abordul laparoscopic in boala de reflux gastroesofagian

de Dr. Stefan Tuca
written by Dr. Stefan Tuca

Indicațiile operatorii în boala de reflux gastroesofagian

Atunci când diagnosticul de reflux este confirmat obiectiv, terapia chirurgicală trebuie luată în considerare la persoanele care:

  • au eșuat în managementul medical al bolii (control inadecvat al simptomelor, regurgitare severă care nu este controlată prin suprimarea acidă sau efecte secundare ale medicamentelor)
  • optează pentru o intervenție chirurgicală, în ciuda managementului medical de succes (datorită considerentelor privind calitatea vieții, necesității de a lua medicamente, a cheltuielilor cu medicamentele etc.)
  • au complicații ale bolii de reflux (de exemplu, esofagul Barrett, strictura peptică)
  • au manifestări extraesofagiene (astm, răgușeală, tuse, durere toracică, aspirație)

Care sunt avantajele metodei laparoscopice?

Avantajele pentru un abord laparoscopic boala de reflux  sunt de obicei:
– reducerea durerii postoperatorii
– o ședere în spital mai scurtă
– o reinserție socioprofesionala mai rapida
– rezultatelor cosmetice foarte bune

Abord laparoscopic boala de reflux

Sunteți un candidat pentru metoda laparoscopică?

Cu toate că intervenția chirurgicală laparoscopică anti-reflux are multe beneficii, este posibil ca aceasta să nu fie adecvată pentru unii pacienți. Este necesara obținerea unei evaluări medicale amănunțite din partea un chirurg calificat în chirurgia anti-reflux laparoscopică, acesta consultându-se cu medicul dumneavoastră de familie și cu gastroenterologul pentru a afla dacă această tehnică este potrivită pentru dumneavoastră.

Cum se efectuează o intervenție chirurgicală laparoscopică anti-reflux?

Tratamentul laparoscopic anti-reflux (fundoplicaturi Nissen, Toupet, Dor, floppy-Nissen) implică realizarea unei valve intre esofag și stomac prin înfășurarea porțiunii superioare a stomacului în jurul porțiunii inferioare a esofagului.
Într-o procedură laparoscopică, chirurgul foloseste incizii mici (1 cm și 0.5 cm) pentru a pătrunde în abdomen prin trocare (instrumente tubulare înguste). Dioxidul de carbon este folosit pentru a extinde temporar abdomenul, oferind spațiu chirurgului pentru a vizualiza interiorul cavitații abdominale.
Laparoscopul, care este conectat la o cameră video mică, este introdus printr-una din incizii. Acesta oferă chirurgului o vedere mărită a organelor interne ale pacientului pe un monitor.
Întreaga operație este efectuată “în interior” folosind instrumente subțiri (pense) care sunt introduse în abdomen prin trocare.

Ce se întâmplă dacă operația nu poate fi efectuată complet prin metoda laparoscopică?

La un număr mic de pacienți, miniminvazivitatea – abord laparoscopic boala de reflux, nu este fezabilă din cauza incapacității de a vizualiza sau de a manipula organele eficient. Factorii care pot crește posibilitatea  transformării din operatie laparoscopica boala de reflux în procedura “deschisă” pot include obezitatea, intervenții chirurgicale abdominale anterioare care cauzează țesut cicatricial greu disecabil, sau probleme de sângerare în timpul operației. Decizia de a efectua procedura deschisă este o decizie luată de chirurg fie înainte, fie în timpul operației reale. Atunci când chirurgul consideră că cea mai sigură cale este de a transforma o operatie laparoscopica boala de reflux într-o procedură deschisă, aceasta nu este o complicație, ci o judecată chirurgicală solidă. Decizia de conversie din laparoscopie în chirurgie deschisă se bazează strict pe siguranța pacienților.

Există efecte secundare ale acestei operații?

Studiile au arătat că  pacienții au numeroase beneficii după abordul laparoscopic in boala de reflux gastroesofagian. Marea majoritate a pacienților sunt acum fie fără simptome, fie au o atenuare semnificativă a simptomelor bolii de reflux.
Efectele secundare ale unui abord laparoscopic boala de reflux sunt mai puțin frecvente. Unii pacienți dezvoltă dificultăți temporare la înghițire imediat după operație. Aceasta dificultate dispare de obicei în decurs de una până la trei luni după intervenția chirurgicală. Capacitatea de a vărsa poate fi limitată în urma acestei proceduri. Unii pacienți au raportat balonare la nivelul stomacului.

0 comentariu
Tratament boala de reflux gastroesofagian
Chirurgie Esogastrica

Tratament boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

de Dr. Stefan Tuca
written by Dr. Stefan Tuca

Tratament boala de reflux gastroesofagian

Diagnostic boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Este posibil ca medicul dumneavoastră să poată diagnostica boala de reflux gastroesofagian pe baza unui examen fizic și a semnelor și simptomelor.

Pentru a confirma diagnosticul de BRGE sau pentru a verifica complicațiile, medicul poate recomanda:

Endoscopie digestiva superioară
Medicul dumneavoastră introduce un tub subțire, flexibil, echipat cu o lumină și o camera video(endoscop) pe gât, pentru a examina interiorul esofagului și a stomacului. Rezultatele pot fi adesea normale atunci când este prezent refluxul, dar o endoscopie poate detecta inflamația esofagului (esofagită) sau alte complicații. O endoscopie poate fi, de asemenea, utilizată pentru a recolta  un eșantion de țesut (biopsie) care urmează să fie testat pentru complicații cum ar fi esofagul Barrett.

pH-metrie
O sonda este plasata în esofag pentru a identifica când și pentru cât timp refluxul acid este prezent. Sonda se conectează la un computer mic pe care îl purtați în jurul taliei sau cu o curea pe umăr, medicul interpretând rezultatele după 24 de ore.

Manometria esofagiană
Acest test măsoară contracțiile musculare ritmice în esofag când pacientul înghite. Manometria esofagiană măsoară și coordonarea și forța exercitată de mușchii esofagului.

Explorările radiologice ale sistemului digestiv superior (tranzit baritat)

Radiografiile sunt realizate după ce se administrează oral o substanța de contrast care acoperă tractul digestiv pe interior. Aceasta acoperire permite medicului dumneavoastră să vadă o siluetă a esofagului, a stomacului și a primei porțiuni a intestinului subțire.

Tratament boala de reflux gastresofagian

Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande să încercați mai întâi modificările stilului de viață și medicamentele fără prescripție medicală. Dacă nu vă simțiți ușurat în câteva săptămâni, medicul dumneavoastră vă poate recomanda medicamente pe bază de prescripție medicală sau intervenții chirurgicale.

Antiacidele care neutralizează acidul gastric
Antacidele, pot oferi o ușurare a simptomatologiei. Insa doar antiacidele, nu vindecă un esofag inflamat și deteriorat de acidul gastric. Utilizarea excesivă a unor antiacide poate provoca efecte secundare, cum ar fi diareea sau, uneori, afecțiuni renale.

Medicamente pentru reducerea producției de acid gastric
Aceste medicamente – cunoscute ca blocante ale receptorilor H-2 – includ cimetidină, famotidină, nizatidină și ranitidină (Zantac). Blocantele receptorilor H-2 nu acționează la fel de repede ca și antiacidele, dar oferă buna atenuare a simptomelor și scad producția de acid din stomac până la 12 ore.

Medicamente care blochează producția de acid și vindecă esofagul
Aceste medicamente – cunoscute sub numele de inhibitori ai pompei de protoni – sunt blocanți mai puternici ai acidului decât blocanții receptorilor H-2 și permit ca țesutul esofagian deteriorat să se vindece. Inhibitorii pompei de protoni includ lansoprazol, esomeprazol si omeprazol.

Chirurgia in BRGE

De obicei, BRGE poate fi controlata cu medicamente. Dar dacă medicamentele nu ajută sau doriți să evitați utilizarea pe termen lung a medicamentelor, este recomandata chirurgia:

Fundoplicatura

Chirurgul realizează laparoscopic un procedeu antireflux, inmansonand partea superioară a stomacului în jurul sfincterului inferior esofagian. Intervenția chirurgicala strânge mușchiul pentru a preveni refluxul. Fundoplicatura se face, de obicei, printr-o procedură minim invazivă (laparoscopică). Înmansonarea părții superioare a stomacului poate fi parțială (fundoplicaturile tip Toupet si Dor) sau completă (fundoplicatura Nissen, floppy-Nissen).

Avantajele procedurii laparoscopice sunt incontestabile : vizibilitatea excelenta, miniminvazivitatea, cicatricile minime, recuperarea rapida. De asemenea reinserția socioprofesionala rapida, rezultatul estetic excelent pentru pacient. Toate acestea fac din chirurgia laparoscopica a refluxului esofagian, o procedura chirurgicala ” de ales ” atât pentru pacient cât și pentru chirurg.

1 comentariu
Boala de reflux gastroesofagian
Chirurgie Esogastrica

Boala de reflux gastroesofagian

de Dr. Stefan Tuca
written by Dr. Stefan Tuca

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian  apare atunci când acidul din stomac urca  înapoi în esofag. Acest reflux poate irita mucoasa esofagului.
Simptomele apar rar la unii pacienți, aceasta boala începând sa pună probleme, când refluxul apare cel putin de doua ori pe săptămâna.
Majoritatea oamenilor pot gestiona disconfortul creat de boala de reflux prin modificarea stilului de viata. Pacienții cu simptome mai puternice sau mai frecvente pot avea nevoie de tratament medicamentos sau de intervenții chirurgicale pentru a ușura simptomele.

Simptome boala de reflux gastroesofagian

Semnele și simptomele frecvente  includ:
• O senzație de arsură în piept (arsuri la stomac), de obicei după mese, senzație care se poate agrava pe timpul nopții
• Dureri în piept
• Dificultate la înghițire
• Regurgitarea alimentara

Dacă aveți reflux acid în cursul nopții, s-ar putea să aveți și:
• Tuse cronică
• Laringită
• Astm nou sau agravant
• Somnul întrerupt

Când să ceri sfatul unui medic ?

Solicitați asistență medicală imediată dacă aveți dureri în piept, dacă aveți, de asemenea, dificultăți de respirație sau durere la nivelul maxilarului sau brațelor. Acestea pot fi și semne și simptome ale unui infarct miocardic.

Programați o întâlnire cu medicul dumneavoastră dacă:
• Simțiți simptome severe sau frecvente ale bolii de reflux
• Luați medicamente fără prescripție medicală pentru arsuri la stomac mai mult de două ori pe săptămână

Cauze

Boala de reflux gastroesofagian este cauzată de refluxul acid. Când înghițiți, o bandă circulară de mușchi din jurul esofagului (sfincterul esofagian inferior) se relaxează și deschide pentru a permite hranei și lichidelor să cada în stomac. Apoi sfincterul se închide din nou. Dacă sfincterul se relaxează anormal sau slăbește, acidul din stomac poate urca înapoi în esofag. Această urcare constantă de acid irită mucoasa esofagului, cauzând adesea inflamarea acesteia – esofagita.

Factori de risc

Condițiile care pot crește riscul de boala de reflux gastroesofagian includ:
• Obezitatea
• Urcarea unei porțiuni a stomacului în torace (hernia hiatală)
• Sarcina
• Tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sclerodermia
• Golirea  întârziata a stomacului

Factorii care pot agrava refluxul includ:
• Fumatul
• Consumul unor cantități alimentare mari sau mâncatul în cursul nopții
• Consumul anumitor alimente (declanșatoare), cum ar fi alimentele grase sau prăjite
• Consumul anumitor băuturi, cum ar fi alcoolul sau cafeaua
• Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi aspirina

Complicații

În timp, inflamația cronică din esofag poate provoca:
• Îngustarea esofagului (strictura esofagiană). Deteriorarea esofagului inferior provocata de acidul gastric provoacă formarea unui țesut cicatricial. Țesutul cicatricial îngustează esofagul, ducând la probleme cu înghițirea.
• Ulcerații la nivelul esofagului (ulcerul esofagian). Un ulcer esofagian poate sângera, provoca durere și face dificilă înghițirea.
• Modificări precanceroase ale esofagului (esofag Barrett). Daunele provocate de  boala de reflux gastroesofagian pot determina modificări ale țesuturilor ce alcătuiesc esofagul. Aceste modificări sunt asociate cu un risc crescut de apariție a cancerului esofagian.

3 comentarii
Articole mai noi
Articole mai vechi
Contact
Call Now Button