Splina este un organ vital situat în partea superioară stângă a abdomenului, chiar sub cutia toracică. Deși este relativ mică, cam de mărimea unui pumn, splina joacă un rol important în menținerea sănătății generale. Aceasta filtrează sângele, elimină globulele roșii vechi sau deteriorate, stochează trombocitele și ajută la combaterea infecțiilor ca parte a sistemului imunitar. Atunci când splina se mărește, o afecțiune cunoscută sub numele de splenomegalie, aceasta poate semnala probleme de sănătate subiacente care necesită atenție.
Ce este o splină mărită?
O splină mărită, sau splenomegalie, apare atunci când splina crește mai mult decât dimensiunea sa normală. O splină sănătoasă cântărește de obicei aproximativ 150 de grame și măsoară aproximativ 12 centimetri în lungime. Atunci când este mărită, poate cântări de câteva ori mai mult și se poate extinde dincolo de cutia toracică, provocând uneori un disconfort vizibil.
Deși splenomegalia în sine nu este o boală, ea indică adesea o afecțiune medicală de bază care afectează splina direct sau indirect. Identificarea și abordarea cauzei principale este esențială pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni.
Ce cauze are splina mărită
Splenomegalia poate rezulta dintr-o gamă largă de factori, inclusiv infecții, tulburări de sânge, boli hepatice și alte afecțiuni sistemice. Mai jos sunt prezentate unele dintre cele mai frecvente cauze:
1. Infecțiile
Infecțiile sunt printre cele mai frecvente cauze ale unei spline mărite. Atât infecțiile virale, cât și cele bacteriene pot duce la inflamarea și creșterea activității splinei. Exemplele includ:
- Mononucleoza: Cauzată de virusul Epstein-Barr, această afecțiune duce adesea la splenomegalie, deoarece splina lucrează mai mult pentru a combate infecția.
- Malaria: O infecție parazitară transmisă de țânțari care determină mărirea splinei din cauza creșterii distrugerii globulelor roșii.
- Infecții bacteriene: Afecțiuni precum endocardita (infecția mucoasei interne a inimii) sau septicemia pot duce la o splină mărită.
2. Boli ale ficatului
Splina este strâns legată de ficat prin vena portă, care transportă sângele de la organele digestive la ficat. Afecțiunile hepatice pot duce la creșterea presiunii în această venă, determinând umflarea splinei. Cauzele comune legate de ficat includ:
- Ciroza: Afectarea cronică a ficatului cauzată de consumul de alcool, hepatită sau boala ficatului gras poate duce la splenomegalie.
- Hipertensiunea portală: Presiunea arterială ridicată în vena portă forțează sângele să se întoarcă în splină, ducând la mărirea acesteia.
3. Tulburări ale sângelui
Anumite tulburări ale sângelui care afectează globulele roșii sau trombocitele pot duce la o splină hiperactivă și la mărirea ulterioară. Acestea includ:
- Anemia hemolitică: O afecțiune în care celulele roșii din sânge sunt distruse prematur, determinând splina să lucreze mai mult pentru a le elimina.
- Anemia falciformă: Globulele roșii anormale pot rămâne blocate în splină, ducând la umflături.
- Talasemia: O tulburare genetică a sângelui care afectează producția de hemoglobină, cauzând adesea mărirea splinei.
4. Cancerul și afecțiunile maligne legate de sânge
Cancerele care afectează sângele sau sistemul limfatic pot implica, de asemenea, splina, ducând la mărirea acesteia. Exemplele includ:
- Leucemia: Proliferarea anormală a globulelor albe poate determina umflarea splinei.
- Limfom: Cancerul sistemului limfatic duce adesea la o mărire a splinei.
5. Boli autoimune
Afecțiunile autoimune, în care sistemul imunitar atacă țesuturile proprii ale organismului, pot afecta, de asemenea, splina. De exemplu:
- Lupus: O boală autoimună cronică care poate provoca inflamații în tot corpul, inclusiv la nivelul splinei.
- Artrita reumatoidă: În cazuri rare, poate duce la o afecțiune numită sindromul Felty, caracterizată printr-o splină mărită.
6. Alte cauze
- Boala Gaucher: O tulburare genetică în care substanțele grase se acumulează în organe, inclusiv în splină.
- Traume: Leziunile fizice, cum ar fi cele suferite în timpul unui accident, pot duce la umflarea sau ruperea splinei.
Ce simptome are splina mărită
O splină mărită poate să nu provoace întotdeauna simptome, mai ales în stadiile sale incipiente. Cu toate acestea, pe măsură ce se mărește, poate duce la diverse semne și simptome, inclusiv:
- Disconfort abdominal – Unul dintre cele mai frecvente simptome ale unei spline mărite este durerea sau disconfortul în partea superioară stângă a abdomenului. Durerea poate radia către umărul stâng în unele cazuri.
- Senzația de plenitudine – Pe măsură ce splina se mărește, aceasta poate apăsa pe stomac, provocând o senzație de plenitudine chiar și după o masă mică. Acest lucru poate duce la reducerea apetitului și la pierderea în greutate neintenționată.
- Oboseală – O splină hiperactivă poate distruge celulele roșii sănătoase din sânge, ducând la anemie. Acest lucru poate duce la oboseală, slăbiciune și dificultăți de respirație.
- Infecții frecvente – Deoarece splina joacă un rol esențial în combaterea infecțiilor, o splină mărită poate afecta funcția imunitară, făcând organismul mai susceptibil la infecții recurente.
Chirurgia laparoscopică pentru splina mărită
Chirurgia laparoscopică este o abordare comună pentru tratarea splinei mărite atunci când este necesară îndepărtarea splinei. Această procedură este de obicei recomandată pentru afecțiuni precum splenomegalie severă, complicații legate de splină sau afecțiuni subiacente precum tulburări de sânge, cancere sau traume.
În splenectomia laparoscopică, chirurgul face mici incizii în abdomen prin care sunt introduse un laparoscop și instrumente chirurgicale. Camera oferă o vedere de înaltă definiție a splinei, permițând chirurgului să efectueze procedura cu precizie.
În ciuda avantajelor sale, nu toți pacienții sunt candidați pentru splenectomia laparoscopică. Complicațiile extinse pot necesita o intervenție chirurgicală deschisă tradițională. După splenectomie, pacienții au nevoie de vaccinări și îngrijire preventivă pentru a compensa funcțiile imunitare ale splinei.
Dacă ai nevoie de un chirurg bun, fă-ți o programare la Dr. Stefan Tucă, medic primar în chirurgie generală cu competență în chirurgia laparoscopică avansată.