Tratamentul laparoscopic al chistului ovarian
Chist ovarian este o patologie frecventă la femeie în timpul perioadei de activitate genitală. Chisturile de ovar sunt colecții lichidiene anormale, delimitate de o membrană și situate în interiorul unui ovar. Dimensiunile unui chist ovarian sunt variabile (de la câțiva centimetri până la chiste gigante). La nivelul unui ovar poate exista un chist unic, sau coexista mai multe chisturi (ovarul polichistic).
Chisturile de ovar se clasifică în două mari categorii: chisturile funcționale – reprezintă 90% dintre cazuri (cauzate de disfuncții hormonale) și chisturile organice- endometriozic, dermoid, mucoid sau seros.
În numeroase cazuri, un chist ovarian este asimptomatic și este descoperit cu ocazia unui examen ginecologic (tușeu vaginal asociat cu palparea abdomenului). În alte cazuri, chistul provoacă o senzație de greutate abdominală, dureri în timpul raporturilor sexuale, o amenoree (oprirea fluxului menstrual), o sângerare sau o jenă la urinat. Unele chisturi secretă hormoni feminini (estrogeni) sau masculini(androgeni). Primele nu dau simptome particulare înainte de menopauză, celelalte antrenează o înăsprire a vocii și o pilozitate abundentă.
Evoluție chist ovarian
Evoluția unui chist ovarian este extrem de variabilă. Atunci când este mărit se poate torsiona (răsuci), se poate rupe sau poate sângera, devenind foarte dureros. Cu cât este mai mare, cu atât este mai probabil ca el să producă simptome.
Se recomandă consultul medical în cazul în care apare durere, șoc sau simptome provocate de hemoragie: durere pelvină severă, apărută brusc, greață și vărsături, lipotimie (leșin), amețeala, slăbiciune, sângerări vaginale sau simptome datorate șocului produs de hemoragie.
Atitudinea terapeutică este aceea de a realiza chistectomia, ovariectomia sau anexectomia in funcție de particularitățile cazului. Dacă acele chisturi sunt numeroase și de mici dimensiuni se poate încerca un tratament hormonal (prescris de medicul ginecolog- cu progestative sau anticoncepționale).
Tratamentul chirurgical pentru un chist ovarian este necesar în următoarele situații: un ovar sau un chist răsucit (torsionat) sau care s-a rupt, dureri severe și sângerări, dimensiune mai mare de 6-7 cm sau în cazul compresiei altor organe intraabdominale. Lipsa dispariției chistului după 2-3 luni de expectativă (observare, fără tratament) sau cu tratament reprezintă o alta indicație chirurgicala – mai ales dacă au existat 1-2 menstre în aceasta perioadă -se suspectează cancer ovarian în funcție de existența factorilor de risc (inclusiv markeri tumorali) și a ecografiei.
Tratamentul chirurgical se realizează minim invaziv, laparoscopic (de obicei) sau laparotomie in cazul chisturilor gigante (vezi operatie laparoscopica chist ovarian dr. Stefan Tuca).
Laparoscopia a cunoscut în ultimii ani o evoluție remarcabilă, atât în domeniul chirurgiei generale cât și în chirurgia ginecologică.
Avantajele laparoscopiei pentru chist ovarian
Acest tip de chirurgie prezintă avantaje incontestabile în comparație cu chirurgia convenționala:
- cicatrici abdominale estetice,
- durere postoperatorie redusă,
- recuperare postoperatorie rapidă,
- durată redusă de spitalizare,
- medicație minimă,
- risc redus de aderențe postoperatorii,
- posibilitatea efectuării unor tehnici chirurgicale minim invazive conservatoare cu păstrarea funcției menstruale și reproductive a femeii.
Patologia tumorală ovariană benignă (chist ovarian) este una dintre patologiile care beneficiază în cel mai înalt grad de avantajele chirurgiei laparoscopice – operație chist ovarian laparoscopic.
Abordul laparoscopic al tumorilor chistice ovariene este benefic şi sigur pentru paciente. Chirurgia laparoscopică oferă câmp operator larg cu multiple posibilități de evaluare. Durata intervenției este mai mica iar pierderea de sânge intraoperator redusa. De asemenea agresiunea imunologică este mai mică. Deși posibile și în cazul laparoscopiei, complicațiile operatorii și postoperatorii apar cu o incidență mai redusă.
Patologia chistica ovariana este deci apanajul chirurgiei minim invazive prin durata intervenției (în medie 30 – 90 de minute, în funcție de procedură), externarea la 24 de ore, reinserție socială rapidă (sub 1-2 săptămâni), un rezultat estetic net superior, reducerea traumei – cu scăderea semnificativă a durerii postoperatorii, mobilizarea precoce postoperator – cu avantajele consecutive: reduce riscul tromboflebitei, reluarea tranzitului digestiv la maxim 12 ore după operație, reluarea rapida a efortului fizic.