Despre obezitate și riscurile acesteia
Conform Asociației Medicale Americane, obezitatea este considerată o boală și încă una extrem de gravă. Asta pentru că are impact asupra întregului organism: grăsimea în exces se poate depune pe vasele de sânge și pe organele interne, kilogramele în plus suprasolicită inima și sistemul articular, îngrășarea masivă este asociată cu tulburări endocrine pentru că în grăsime se produc hormoni. Mai mult, riscul de diabet de tip 2 este de 85 la suta la persoanele obeze. În plus, obezitatea este menționată drept factor de risc important pentru cancer, cel de sân și de colon fiind printre cele mai frecvent diagnosticate la ora actuală. Și nu în ultimul rând, obezitatea implică un risc major de moarte prematură.
Obezitatea apare ca urmare a alimentației hipercalorice, a sedentarismului, dar are și o componentă genetică. Kilogramele în plus nu se acumulează peste noapte și orice exces ponderal mai mare de 5 kilograme ar trebui gestionat prin dietă echilibrată și sport. Dacă sunt neglijate, kilogramele în plus se acumulează treptat și duc la obezitate. Iar aceasta este și mai greu de combătut odată cu înaintarea în vârstă și încetinirea metabolismului.
O persoană normoponderală are un indice de masă corporală între 18,5 și 25 (acesta se calculează împărțind greutatea în kilograme la înălțimea la pătrat, exprimată în metri). După această valoare, se consideră că o persoană are exces ponderal. După valoarea de 30, o persoană devine candidată pentru chirurgia bariatrică. Aceasta este soluția doar în cazul pacienților la care au eșuat programele de dietă și sport. Pentru persoanele care au indicele de masă corporală între 30 și 35, operația se face doar dacă există boli asociate. Acestea sunt diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, afecțiunile articulare, hernia de disc sau alte afecțiuni grave. Dacă aceste boli nu sunt prezente, chirurgia bariatrică se face la pacienții cu indicele de masă corporală de peste 35.
Ce spune chirurgul
“Există o comisie care decide dacă bolnavul se califică pentru această intervenție chirurgicală, micsorarea gastrica. Consulturile prebariatrice se fac cu câteva săptămâni înaintea intervenției chirurgicale și presupun de la consultații strict medicale (gastroenterologică, preanestezică, cardiologică), ecografie cardiacă, endoscopie, colonoscopie până la evaluări de natură psihologică sau psihiatrică ca să vedem dacă pacientul nu are un comportament compulsiv în ceea ce privește alimentația. Trebuie să vedem ce obiceiuri alimentare are: dacă este un pacient capabil să aibă 5 mese pe zi de 60-80 de ml, dacă poate renunța la a mânca între mese diverse gustări calorice sau dulciuri de poftă, atunci el este un candidat bun pentru această intervenție.
Vorbim de un adevărat regim după interventia bariatrica: în prima zi postoperator, îi alimentăm cu seringa. Pe termen lung, la 2, 3 luni, după operație, vor putea mânca normal calitativ. Dar cantitativ, nu vor mai putea mânca niciodată la fel. În timpul operației, se secționează o porțiune a stomacului unde se secretă hormonul numit grelină, cel care are legătura cu senzația de foame. Așa că în primul rând, pacienților n-o să le mai fie foame. In al doilea rând, și dacă ar vrea să mănânce mai mult, inițial, nu vor putea mânca mai mult de 100 de ml”, descrie medicul primar chirurg Ștefan Tucă evaluările medicale preoperatorii.
În chirurgia bariatrică, una dintre intervenții presupune micșorarea gastrica, a volumului stomacului. După aceasta, pacienții vor începe să consume cantități mai mici de mâncare. Slăbirea și atingerea unei greutăți optime se produc în timp, într-un an sau chiar un an și jumătate. În timpul acestei intervenții, medicii pot rezolva și alte probleme de sănătate asociate cu obezitatea.
Operatii concomitente cu micsorarea gastrica
“Se poate îndepărta și colecistul la pacienții care au calculi biliari. Sau pot exista concomitent obezitate și hernie hiatală, adică pătrunderea unei părți a stomacului în torace. Și atunci trebuie făcută o intervenție chirurgicală care să rezolve și această patologie. La cei care au hernie hiatală și reflux esofagian dovedit, există riscul ca, după micșorare de stomac, refluxul să se accentueze. Iar pentru a evita acest lucru, se face un anume tip de intervenție pentru că pe termen lung, refluxul gastroesofagian crește riscul de cancer esofagian. De aceea, e bine să le tratezi în același timp operator”, completează medicul primar chirurg Ștefan Tucă, unul dintre specialiștii români care tratează pacienții cu obezitate.
Excesul ponderal trebuie evitat și combătut de la primele kilograme prin dietă hipocalorică și mișcare. Dacă acestea nu mai funcționează, chirurgia bariatrică poate salva situația. Însă pacienții trebuie să știe că după, operație vor mânca mai puțin toată viața. Doar așa se vor putea menține pe termen lung la o greutate optimă.
