Femeia cu corpul în oglinda – prezentare de caz: colecistectomie laparoscopica in cazul unei paciente cu situs inversus
Când se uită în oglindă, Andreea vede o femeie frumoasă, tânără (33 ani), cu trăsături fine. Dincolo de imaginea propriu-zisă, vede o persoană cu multe vise de împlinit şi, totodată, care are încredere că se vor realiza. Este, însă, ceva ce Andreea nu poate observa când se priveşte în oglinda ei clasică, dar, dacă ar avea una care i-ar putea reflecta interiorul corpului, ar avea acces la o imagine cu totul neobişnuită.
Corpul uman ne face martorii a nenumărate minuni, iar Andreea este una dintre ele. Organismul ei funcționează cu toate organele situate invers față de cele ale celorlalți oameni. Inima ei este poziționată în partea dreaptă, ficatul este în stânga abdomenului, iar splina se află în hipocondrul drept. Situs inversus (sau situs oppositus/transversus) este o problemă congenitală foarte rară, o au mai puțin de 1 din 10.000 de persoane. Majoritatea celor cu situs inversus îşi trăiesc viața în mod normal. Doar în eventualitatea în care ar avea nevoie de un transplant de inimă, situația lor ar deveni mai complicată, deoarece donatorul trebuie să fie o persoană care, la rândul ei, să aibă situs inversus. Din fericire, Andreea nu are probleme cu inima, dar n-a fost ferită de problemele medicale.
În ianuarie, Andreea a avut o săptămână în care s-a simțit foarte rău. Zile în şir a avut greață şi vărsături. Deşi era deja programată pentru operație la un spital de stat, mama ei a dorit să obțină şi o a doua opinie medicală legată de starea de sănătate a fiicei ei. Astfel, a ajuns la cabinetul dr. Alina Bondoc, medic primar gastroenterologie în cadrul Hyperclinicii MedLife Titan. În urma ecografiei abdominale, s-a adeverit faptul că Andreea suferea de litiază biliară, o afecțiune care se manifestă prin prezența unor calculi (pietre) în interiorul vezicii biliare (colecistului) şi a căilor biliare (conductele anatomice care transportă bila de la ficat la intestin).
„Văzând despre ce este vorba, i-am recomandat pacientei intervenția chiurgicală cât mai rapid cu putință, sfat pe care aceasta l-a şi urmat”, spune dr. Alina Bondoc. Andreea s-a programat la operație, tot la MedLife, la dr. Ștefan Tucă, medic specialist chirurgie generală în cadrul Life Memorial Hospital, care a solicitat, la rândul lui, o serie de investigații suplimentare, printre care şi colangio RM, pentru a se asigura că pacienta nu suferă şi de alte malformații (de canal cistic, de coledoc) şi pentru ca intervenția laparoscopică să se poată realiza în condiții de siguranță, iar rezultatele analizelor au confirmat acest lucru.
Până să se opereze însă, Andreea a trecut printr-un adevărat periplu medical. „Cu câteva zile înainte, simptomele de greață şi vărsături i-au revenit, din cauza unui calcul din colecist care a migrat pe canalul coledoc, fapt care a determinat dezvoltarea citolizei hepatice (creşterea unei enzime hepatice) şi a icterului. Altfel spus, litiaza biliară s-a complicat cu litiază coledociană, cu risc de pancreatită acută biliară. Din acest motiv, înainte de operație, Andreea a mai avut nevoie de o procedură, şi anume ERCP (colangiopancreatografie endoscopică retrogradă)”, explică dr. Alina Bondoc. Abia după această procedură, Andreea a putut fi supusă intervenţiei la care fusese programată iniţial şi pe care dr. Ștefan Tucă, medic specialist chirurgie generală, a realizat-o în condiții de maximă siguranță. La scurt timp, Andreea a putut să se întoarcă acasă şi să îşi urmeze cursul firesc al vieții.
Opinia specialistului
„În cazul litiazei biliare, intervenția chirurgicală presupune îndepărtarea colecistului (fierea), deci a rezervorului în care se formează calculii (pietrele). Această operație poate fi realizată fie laparoscopic, fie pe cale deschisă. În cazul pacientei de față, am optat pentru laparoscopie, deoarece această metodă presupune mai multe avantaje. Operația se realizează prin miniincizii (cea mai mare are 1 cm) sub controlul unei camere video miniaturizate: laparoscopul. Operatia se realizeaza cu ajutorul unor pense chirurgicale lungi şi subțiri, special concepute pentru chirurgia laparoscopică. Recuperarea după această intervenție este mult mai rapidă (pacienta a plecat acasă a doua zi), cicatricile sunt mult mai estetice, iar durerea şi suferința sunt cu mult reduse fata de intervenția clasica “.
Dr. Ștefan Tucă, medic primar chirurgie generală, competenta chirurgie laparoscopica avansata
Articol preluat din revista InfoLife