Ce trebuie știut despre chirurgia colorectala
Ce trebuie Ètiut despre chirurgia colorectala
Chirurgia colorectala este adesea practicata pentru patologie benigna (sigmoidita diverticulara, polipi), sau în cadrul tratamentului cancerului colorectal. In chirurgia oncologica colorectala decizia operatorie este luata dupÄ reuniunea echipei formata din chirurg, oncolog, radioterapeut (vezi interviu dr. Stefan Tuca).
PregÄtirea pacientului pentru chirurgia colorectala
Regimul alimentar â un regim alimentar fÄrÄ reziduuri (fibre) este recomandat cu circa o sÄptÄmâna înaintea intervenÈiei. Are ca Èi scop pregÄtirea intestinului.
PregÄtirea colica â deÈi nu mai este indicata de rutina, va poate fi prescrisa sau la domiciliu sau cu o seara înaintea intervenÈiei în cazul în care sunteÈi spitalizat (Fortrans, Endofalk, Movieprep); aceasta pregÄtire are ca scop golirea colonului de conÈinutul septic reprezentat de materiile fecale.
Necesitatea ciorapilor de contenÈie â sunt indispensabili pentru prevenirea riscului de tromboza Èi flebita. Ciorapii se pun înaintea intervenÈiei chirurgicale, sunt utilizaÈi pe perioada spitalizÄrii Èi câteva zile dupÄ externare, în funcÈie de recomandÄri.
Perioada postoperatorie dupÄ intervenÈia colorectala
VeÈi reveni de la blocul operator, cu sonda urinara (montata pentru a supraveghea diureza pentru 24 de ore), cu tratament perfuzabil (pentru hidratare intravenoasa, administrarea de antialgice), Èi eventual cu un tub de dren intraabdominal. Tratamentul durerii postoperatorii este o prioritate încÄ de la finalizarea operaÈiei. In primele 24 de ore dupÄ intervenÈie se va realiza o supraveghere intensa a parametrilor dumneavoastrÄ biologici (puls, tensiune, diureza, verificarea drenajului intraabdominal, a pansamentelor). O proba de sânge va fi recoltata în primele 24 de ore pentru corectarea diverselor dezechilibre ce pot apare.
VeÈi fi mobilizat în fotoliu în cea de a doua zi postoperator Èi veÈi fi ajutat în realizarea toaletei proprii. Mobilizarea precoce este esenÈiala pentru reluarea rapida a tranzitului intestinal. AceeaÈi mobilizare lupta împotriva flebitelor sau trombozelor ce pot apare ca urmare a imobilizÄrii la pat. Se administreazÄ subcutanat anticoagulante atât pe perioada spitalizÄrii, cât Èi la domiciliu dupÄ ce veÈi fi externat.
Ãncepând cu a doua, a treia zi postoperator este recomandata ridicarea din pat sau din fotoliu Èi deplasarea în camera sau pe culoar. Reluarea tranzitului intestinal va avea loc începând cu a treia zi postoperator. Realimentarea orala (alimentaÈie lejera) va putea fi introdusa progresiv. Astfel tratamentul perfuzabil va fi suprimat, iar antialgicele si antibioticele vor fi administrate pe cale orala. Durata spitalizÄrii este în general de 5 zile pentru o colectomie realizata laparoscopic. Sunt necesare 6 -7 zile pentru o colectomie realizata pe cale deschisa, Èi intre 5 Èi 10 zile pentru o operaÈie pentru cancer rectal.
Colectomia (ÃndepÄrtarea unei porÈiuni a colonului)
I. Colectomia dreapta (ÃndepÄrtarea porÈiunii drepte a colonului)
- Pentru polipii benigni ( judecaÈi de cÄtre gastroenterolog ca inextirpabili în securitate, pe cale colonoscopica) colectomia este realizata cel mai adesea pe cale laparoscopica. In acest caz un reperaj preoperator al polipului cu clip metalic Èi radiografie abdominala pe gol, sau prin injectarea unei substanÈe de contrast la nivelul bazei polipului (substanÈa ce se vizualizeazÄ laparoscopic la nivelul seroasei colonului) este necesara. Altfel, reperajul intraoperator al polipului în absenta marcajului este dificil. IntervenÈia laparoscopica consta în îndepÄrtarea porÈiunii de colon ce conÈine polipul. Uneori poate fi necesara îndepÄrtarea cecului, sau a ultimilor 10-15 cm de intestin subÈire (rezecÈie ileocecala)
- In celelalte cazuri, sau pentru cancerul de colon drept se practica hemicolectomie dreapta (pe cale laparoscopica sau deschisa). Hemicolectomia dreapta presupune atât îndepÄrtarea jumÄtÄÈii drepte a cadrului colic cât Èi a ultimilor 10-15 cm de intestin subÈire. ÃndepÄrtarea ultimilor cm de intestin subÈire, va genera o accelerare a tranzitului intestinal pentru ca aceasta porÈiune intestinala intervine în absorbÈia apei. Pentru cancerul de colon drept o ligatura a pediculilor vasculari care iriga colonul drept la originea lor din artera mezenterica superioara este de fiecare data necesara, astfel fiind îndepÄrtaÈi Èi ganglionii ce pot fi invadaÈi tumoral (analizarea histopatologica a acestor ganglioni va permite determinarea stadiului bolii Èi va orienta un eventual tratament chimioterapic postoperator).
Hemicolectomia dreapta
II. Colectomia stânga (îndepÄrtarea porÈiunii stângi a colonului)
1.      Diverticulii colonului sigmoid
AceÈtia se pot inflama ( diverticulita, sigmoidita) Èi genera un abces intraabdominal sau o peritonita. Astfel, diverticulita trebuie tratata prin antibioterape Èintita Èi susÈinuta. S-a demonstrat ca dupÄ mai multe pusee de diverticulita, riscul complicaÈiilor (în particular abces intraabdominal Èi peritonita) creste foarte mult, în aÈa fel încât este necesara o intervenÈie chirurgicala ” la rece” pentru a preveni aceste complicaÈii. Este totuÈi dificil de a stabili care sunt pacienÈii predispuÈi la acest tip de complicaÈii. Aceste complicaÈii apar la 20-30 % din cazuri.
Abordarea chirurgicala a acestei boli este indicata în cazul repetÄrii crizelor de diverticulita, în cazul apariÈiei complicaÈiilor enumerate mai sus, în cazul îngustÄrii lumenului colonic (ca urmare a numeroaselor pusee calibrul colic se îngusteazÄ existând risc de ocluzie). Este preferabil ca operaÈia sa fie realizata pe cale laparoscopica datorita unei diminuÄri importante a durerii postoperatorii (legata de dispariÈia cicatricii de laparotomie mediana, înlocuita prin 3-4 cicatrici intre 5 Èi 10 mm, Èi o cicatrice de extragere a piesei operatorii de 5 cm), cât Èi a unei recuperÄri mai rapide Èi a unei spitalizÄri mai scurte (în medie 5 zile). Agresiunea asupra organismului este mai redusa în cazul operaÈiei laparoscopice).
Actualmente este tratat în proporÈie aproape egala pe cale deschisa Èi pe cale laparoscopica. ÃndepÄrtarea colonului stâng este acompaniata Èi de îndepÄrtarea ganglionilor. AceÈtia vor fi analizaÈi histopatologic permiÈând stadializarea (staging-ul) bolii. Astfel un tratament chimioterapic mult mai precis poate fi asociat postoperator. Pentru ridicarea chirurgicala a ganglionilor, este necesara ligatura la origine (din artera mezenterica inferioara) a pediculilor vasculari ce iriga colonul stâng. DeÈi, cu avantaje incontestabile, o operaÈie laparoscopica pentru cancer de colon stâng nu este totdeauna posibila. Riscul conversiei în chirurgie deschisa a unei operaÈii laparoscopice este prezent în cazul problemelor chirurgicale intraoperatorii, pentru a controla elementele anatomice ce trebuie respectate (ureter), în caz de necesitate carcinologica, în apariÈia complicaÈiilor intraoperatorii cu risc vital (hemoragie).
Hemicolectomia stânga
Chirurgia rectala
Chirurgia rectului este în mod esenÈial indicata în cazul cancerului de rect, sau în cazul polipilor rectali mari inextirpabili pe cale endoscopica (risc hemoragic sau de perforaÈie). Nu mÄ voi referi în acest articol la intervenÈiile realizate pe cale transanala, care sunt practicate în mod curent pentru patologie ano-perianala (hemoroizi, fistule, fisuri, abcese perianale,etc.)
Chirurgia rectului a cunoscut un progres remarcabil în ultimele decenii datorita urmÄtorilor factori:
- îmbunÄtÄÈirea tehnicii chirurgicale Èi introducerea penselor de sutura mecanica (staplere). Aceste pense oferÄ o securitate reproductibila intervenÈiilor de chirurgie rectala în micul bazin
- rediscutÄrii marginii de securitate oncologica (dacÄ Ã®n urma cu câteva decenii chirurgul considera ca secÈionarea rectului la 5 cm sub tumora este necesara indiferent de localizarea tumorii, pentru tumorile jos situate operaÈia devenea astfel amputaÈie de rect cu anus iliac stâng, astÄzi este general acceptat ca pentru tumorile rectale superioare marginea de securitate oncologica este de 5 cm , iar pentru tumorile jos situate este suficienta o limita de 2 cm).
- îmbunÄtÄÈirii cunoÈtinÈelor chirurgicale în ceea ce priveÈte recidiva tumorala în micul bazin (risc redus astÄzi datorita introducerii tehnicii numita excizie totala de mezorect descrisa de Heald)
- radioterapia sau radiochimioterapia realizata înaintea operaÈiei pentru cancerele rectului mijlociu Èi inferior permit de asemenea reducerea semnificativa a riscului de recidiva tumorala.
Acest progres al chirurgiei a permis diminuarea notabila a complicaÈiilor chirurgiei rectale (complicaÈii genitourinare, paralizie vezicala, impotenta).
Chirurgia laparoscopica a cancerului de rect
Se poate aplica astÄzi pentru majoritatea intervenÈiilor de cancer rectal. Imaginea mÄrita a structurilor anatomice Èi noile camere HD, permit reproducerea intervenÈiei tradiÈionale. Vizibilitatea ramurilor nervoase este mai buna, iar planurile de disecÈie sunt mai uÈor respectate. In cazul unui bazin strâmt al pacientului avantajele sunt clare. TotuÈi, chirurgia deschisa este în continuare practicata în cazul tumorilor voluminoase sau în cazul dificultÄÈilor tehnice previzibile prin laparoscopie.
NoÈiuni de anatomie: rectul, organ bine vascularizat si in contact cu multiple ramuri nervoase.
Rectul este un organ ce mÄsoarÄ intre 12-15 cm, continua colonul sigmiod si este continuat cu canalul anal (2-4 cm).
Din punct de vedere chirurgical este împÄrÈit în trei porÈiuni:
- Rectul superior situat la 8 -12 cm fata de orificiul anal
- Rectul mijlociu
- Rectul inferior. Este situat la mai puÈin de 5-6 cm de orificiul anal si care se termina odatÄ cu începerea canalului anal
Doua tipuri de plexuri nervoase trebuie respectate in chirurgia rectului:
- Plexurile simpatice lombare â responsabile de ejaculare, lezarea lor putând fi produsa în cursul ligaturii pediculilor vasculari (artera mezenterica inferioara va fi legata la distanta de 1 cm fata de aorta pentru a minimiza riscul)
- Plexurile parasimpatice sacrate â dau ramuri pentru vezica Èi pentru prostata. Lezarea lor este responsabila de impotenta Èi tulburÄri vezicale (respectând excizia completa de mezorect riscul este redus)
Anatomia colonului Èi rectului
IndicaÈia operatorie Èi bilanÈul preoperator în cancerul de rect
BilanÈ preoperator înseamnÄ un bilanÈ general (analize de sânge, consult cardiologic, aprecierea Èi corectarea stÄrii nutriÈionale), un bilanÈ de extensie a leziunii (computer tomografie toracoabdominala, ecoendoscopie rectala sau Rmn rectal- pentru analiza gradului de extensie locala Èi atingere ganglionara).
Chirurgia iniÈiala este adresata tumorilor rectului superior Èi joncÈiunii rectosigmoidiene. IntervenÈia poate fi o rezecÈie rectosigmoidina sau o hemicolectomie stânga. Refacerea continuitÄÈii digestive se face prin sutura realizata intre colon Èi rectul mijlociu. De remarcat rolul laproscopiei Èi recuperarea mai facila a bolnavului în cazul operaÈiei laparoscopice comparativ cu tehnica tradiÈionala). In general aceasta intervenÈie nu ar trebui sa comporte Èi realizarea unei colostomii (anus contra naturii).
Chirurgia  precedata de radio(chimio)terapie este adresata tumorilor rectului mijlociu Èi inferior, tumori care cu cât sunt mai voluminoase, cu atât prezintÄ invazie ganglionara mai accentuata. Este bine ca aceste tumori sa fie iradiate sau chimiotratate înaintea operaÈiei. Gestul chirurgical va fi realizat cel mai bine la 4-6 sÄptÄmâni dupÄ iradiere. In cazul tumorilor rectului mijlociu Èi inferior trebuie realizata excizia completa de mezorect (gest ajutat de abordul laparoscopic), cu prezervarea ramurilor nervoase sus amintite Èi realizarea unei anastomoze colorectale joase, sau chiar coloanale (sutura protejata frecvent de ileostoma sau colostoma de protecÈie datorita riscului de fistula de circa 15-30 %). Exista în final, Èi o categorie de tumori rectale situate în partea cea mai joasa a rectului inferior, cu invazia sfincterului anal la care operaÈia cu viza curativa rÄmâne amputatia de rect cu colostomie iliaca stânga definitiva.
Anastomoza colorectala mecanica dupÄÂ cancer de rect operat